Nevralgia pudendală: simptome și tratamente esențiale
Ce este nevralgia pudendală și cum afectează organismul? Nevralgia pudendală este o afecțiune dureroasă care afectează nervul pudendal, responsabil pentru controlul vezicii urinare, intestinului și funcției sexuale. Este adesea subdiagnosticată, iar impactul asupra calității vieții poate fi profund, mai ales atunci când diagnosticul întârzie. Simptomele includ durere cronică în regiunea pelvină, care poate varia de la arsură la înjunghiere, afectând organele genitale, perineul și anusul.
Ce este nervul pudendal și cum se poate afecta?
Nervul pudendal, cunoscut în mod popular și ca „nervul rușinos”, derivă denumirea sa din cuvântul latin pudendum, care înseamnă „a te rușina”. Este un nerv important al regiunii pelviene, responsabil pentru senzațiile și controlul motor în perineu, anus și organele genitale externe. La femei, inervează vulva, vaginul și anusul, iar la bărbați, scrotul, penisul și anusul.
Nervul pudendal se formează din rădăcinile nervoase ale plexului sacral (rădăcinile nervoase S2, S3 și S4), iar apoi coboară în regiunea pelvină, trecând prin canalul pudendal. Acest nerv are un rol esențial în controlul sfincterelor, în senzația de urinare și defecație, precum și în funcția sexuală.
Nevralgia pudendală se manifestă în primul rând ca durere pelvină cronică, care poate varia ca intensitate și localizare. Durerea este de obicei descrisă ca arsură, înjunghiere sau străfulgerare și este localizată în zonele inervate de nervul pudendal, inclusiv organele genitale, perineul, anusul și rectul inferior.
Această afecțiune este adesea subdiagnosticată, întrucât pacienții ezită să discute deschis despre simptomele lor, considerate adesea jenante sau intime. Femeile sunt mai afectate decât bărbații, din cauza anatomiei pelviene, dar și bărbații pot dezvolta această patologie, mai ales în urma traumelor sau intervențiilor chirurgicale pelvine.
Factorii de risc pentru dezvoltarea nevralgiei pudendale pot include nașterea, intervențiile chirurgicale pelviene, traumatisme pelviene, infecții sau inflamații ale nervului pudendal și alți factori care pot afecta nervii din zona pelvină.
Nevralgia pudendală apare adesea din cauza leziunii sau iritației nervului pudendal. Unele cauze comune includ: compresiune sau leziuni: nervul pudendal poate fi comprimat din diferite motive, cum ar fi intervențiile chirurgicale pelvine, leziunile traumatice, infecțiile sau cicatricele; leziuni traumatice (accidente, fracturi pelvine); poziție greșită sau presiune excesivă la nivelul nervului pudendal: unele activități precum ciclismul sau statul îndelungat în poziție șezândă pot exercita presiune excesivă asupra nervului pudendal. Această presiune poate duce la deteriorarea nervului sau la dezvoltarea simptomelor nevralgiei pudendale; întinderi musculare: mușchii sau ligamentele tensionate din apropierea nervului pudendal pot exercita presiune asupra nervului și pot cauza durere; oase rupte: fracturile osoase din zona pelvisului pot irita nervul pudendal; nașterea: tensiunea și presiunea din timpul nașterii pot cauza compresie sau leziuni ale nervului pudendal; excrescențe sau tumori: tumorile din zona pelvină, în special cele din cancerul de prostată, pot exercita presiune asupra nervului pudendal; tulburări structurale ale pelvisului: anomaliile congenitale ale pelvisului sau tulburările structurale pot crea presiuni neobișnuite asupra nervului pudendal sau pot duce la compresiunea acestuia, cauzând simptomele nevralgiei pudendale; boli inflamatorii: bolile inflamatorii precum endometrioza sau infecțiile pelviene pot provoca inflamații în jurul nervului pudendal, ceea ce poate duce la dureri și disfuncții; intervenții chirurgicale pelvine: operațiile de endometrioză, histerectomie sau hernii inghinale pot implica manipularea nervului pudendal. Dacă nervul este afectat în timpul acestor proceduri, acest lucru poate cauza nevralgie pudendală; cauze idiopatice: în unele situații, cauza nevralgiei pudendale poate rămâne necunoscută și este considerată idiopatică. Cu toate acestea, simptomele pot fi tratate chiar și în aceste cazuri, de obicei prin gestionarea durerii și terapie fizică.
Simptome, diagnostic și tratamente
Simptomele tipice ale nevralgiei pudendale includ durere ascuțită, junghiuri sau senzația de arsură, localizată în zonele inervate de nervul pudendal. Acestea pot afecta vaginul, labii, clitorisul, penisul, scrotul, perineul, anusul și rectul. Alte simptome includ durere sau sensibilitate care se agravează când se poartă lenjerie intimă sau haine strâmte, senzația de plenitudine în apropierea anusului, senzația de nevoia de a urina chiar dacă nu se face, dificultate în atingerea orgasmului, dificultăți în obținerea sau menținerea unei erecții, amorțeală la nivelul picioarelor, incontinență urinară sau anală, constipație cronică, durere rectală și disfuncție sexuală.
Simptomele suplimentare pot include durere în timpul sau după activitatea sexuală, durere sau disconfort în timpul șederii pe o suprafață tare, amorțeală sau furnicături în regiunea genitală, durere crescută la defecație sau la urinare și spasme musculare la nivelul mușchilor pelvieni.
Diagnosticarea corectă este dificilă și necesită o abordare multidisciplinară, deoarece simptomele pot varia și pot fi similare cu ale altor afecțiuni pelviene. E necesară o examinare atentă, o anamneză medicală detaliată și unele investigații pentru a exclude alte cauze ale durerii pelviene, cum ar fi: examinare fizică pelvină: medicul poate efectua o examinare a vaginului sau rectului pentru a evalua posibilele puncte de presiune sau sensibilitate în jurul nervului pudendal; teste imagistice, cum ar fi rezonanța magnetică (RMN) sau tomografia computerizată (CT), pot fi folosite pentru a exclude alte afecțiuni, precum tumorile sau leziunile pelvisului; electromiografie (EMG), o procedură care măsoară activitatea electrică a mușchilor și poate ajuta la evaluarea funcției nervului pudendal; teste urodinamice: pentru pacienții care prezintă simptome de disfuncție vezicală sau urinară, pot fi necesare teste urodinamice pentru a evalua funcția vezicii urinare și a mușchilor pelvieni.
De asemenea, pot fi folosite pastile pentru blocarea nervilor sau injecții cu anestezic local pentru a determina sursa durerii. Dacă durerea este atenuată temporar după injecție, se confirmă diagnosticul de nevralgie pudendală.
Nevralgia pudendală este tratabilă și nu provoacă, de obicei, complicații pe termen lung sau schimbări semnificative în ceea ce privește calitatea vieții. Potrivit statisticilor, aproximativ 80% dintre pacienții care primesc anestezice locale resimt o atenuare a durerii, însă efectul e temporar – până la 30 de zile. Și aproximativ 60% până la 80% dintre persoanele cu nevralgie pudendală severă care sunt supuse unei intervenții chirurgicale experimentează, de asemenea, o atenuare semnificativă și de lungă durată.
Măsurile de prevenire includ evitarea ciclismului, motocicletei și a pozițiilor prelungite pe scaun, utilizarea pernelor speciale pentru șezut, pauze frecvente (la fiecare 30-60 minute) pentru mobilizare, folosirea unei perne speciale pentru scaun, consum adecvat de fibre și lichide pentru prevenirea constipației.
Medicamentele folosite pentru controlul durerii pot include antiinflamatoarele nesteroidiene, injecțiile de corticosteroizi și anestezicele locale, antidepresive triciclice (amoxapină), anticonvulsivante (carbamazepină), gabapentină – stabilizator al impulsurilor nervoase.
Exercițiile pot ajuta la gestionarea durerii, însă trebuie să fie blânde și să evite mișcările care pun presiune suplimentară asupra nervului pudendal. Fizioterapia poate fi recomandată timp de 6 până la 12 săptămâni, iar terapeutul este cel care stabilește planul de exerciții. Iată câteva exemple: exerciții Kegel: aceste exerciții vizează întărirea mușchilor pelvini și pot ajuta la îmbunătățirea controlului muscular și la reducerea disconfortului. Exercițiile Kegel presupun contractarea mușchilor pelvini și menținerea contracției timp de 5-10 secunde. Sunt necesare mai multe repetări pe zi. Îndinderi blânde ale șoldurilor și perineului: un exemplu de exercițiu de întindere este „flexia șoldurilor”. Acest exercițiu presupune să stai culcat pe spate, cu genunchii îndoiți și apoi să tragi genunchii către piept pentru a întinde mușchii pelvieni. Respirație diafragmatică: Aceste exerciții pot ajuta la relaxarea și reducerea tensiunii în zona pelvină. Tot ce trebuie să faci este să stai într-o poziție confortabilă, să plasezi o mână pe piept și una pe abdomen și să respire controlat și profund. În timp ce inspiri pe nas, umflă întâi abdomenul și apoi pieptul, numărând până la 10, apoi expiră pe gură numărând descrescător de la 10 la 1, având grijă să elimini tot aerul. Repetă de câteva ori. Yoga și exerciții de postură corectivă.
Pentru cazurile rezistente, se pot folosi TENS (stimulare electrică transcutanată), PNS (stimulare directă a nervului pudendal). Aceste tehnici ajută la „reeducarea” sistemului nervos pentru a reduce sensibilitatea și percepția durerii.
În cazurile severe sau refractare la tratamente conservatoare, se poate apela la decompresie chirurgicală a nervului pudendal (îndepărtarea țesuturilor care îl comprimă), resecția selectivă a porțiunii afectate, implanturi de neuromodulare. Succesul chirurgical este estimat între 60%-80%, în funcție de severitatea cazului și timpul de la debutul simptomelor până la intervenție.
Dr. Enache
